Folclorul se constituie ca parte integranta a culturii nationale, si se defineste ca fiind totalitatea productiilor artistice, literare, muzicale, plastice, coregrafice, mimice si dramatice, create si raspandite de popor. Trasaturile ce definesc folclorul, in care se include si literatura populara/folclorul literar, sunt:
a) caracterul oral (trasatura specifica fundamentala; ce consista in faptul ca aceasta este creata, pastrata si transmisa prin viu grai, din generatie in generatie).
b) caracterul traditional (existenta unui sistem prestabilit de mijloace de expresie artistica -motive, imagini, metafore, grupuri de rime, reprezentari mitice, formule magice, versuri de 5-6 sau 7-8 silabe in ritm trohaic, cu rima imperecheata sau monorima-).
c) caracterul colectiv (expresia artistica a unei constiinte colective).
d) caracterul anonim (direct determinat de oralitate; lipsa identitatii autorului individual).
e) caracterul sincretic (contributia mai multor modalitati artstice la realizarea unor opere folclorice).
Literatura populara a fost impartita de specialisti in:
I) creatia literara cu functie rituala sau ceremoniala
II) creatia literara fara functie rituala sau ceremoniala.
Prima grupare se subimparte in alte trei categorii:
a) poezia obiceiurilor calendaristice: obiceiuri de Craciun si de Anul Nou (colinde, Plugusorul, Capra, Ursul), obiceiuri de primavara (Vergelul, Junii, Sambra oilor); rituri de invocare a ploii (Paparudele, Scaloianul); obiceiuri de seceris (Cununa, Dragaica)
b) poiezia ceremonialurilor de trecere: nasterea, nunta (oratiile, Cantecul Miresei); moartea (Cantecul bradului, Zorile, Cantecul mare de petrecut, bocetele)
c) poiezia descantecelor.
Cea de-a doua grupa cuprinde creatii ce se pot clasifica pe genuri si specii:
a) Lirice (in versuri): -> doina (de dor, de jale, de haiducie, de catanie, de instrainare)
-> cantecul propriu-zis (cantece despre cantec, despre relatiile de familie, de iubire, de dor, cu tema sociala, de instrainare, de munca)
-> strigatura
b) Epice (in versuri): -> balada: fantastica, vitejeasca, pastorala, despre curtea feudala, familiala (nuvelistica), jurnale orale
(in proza): -> basmul
-> legenda
-> snoava
c) Aforistice si enigmatice: -> proverbe si zicatori
-> ghicitori