Tudor Arghezi



A.Universul poetic

Opera lui Tudor Arghezi cuprinde :

I. Versuri aparute în volumele:

-Cuvinte potrivite                    1927;

-Flori de mucigai                     1931;

-Versuri de seara                     1935;

-Hore                                       1939;

-Una sut una poeme                1947;

-1907-Peizaje                         1955;

-Cntare omului                        1956;

-Stihuri pestrite                                    1957;

-Frunze                                                1961;

-Poeme noi                              1963;

-Cadene                                   1964;

-Silabe                                     1965;

-Ritmuri                                   1966;

-Noaptea                                 1967;

II. Proze:

-Icoane de lemn                                  1929;

-Poarta neagr                           1930;

-Tablete din 3:37 PMra de Kuty         1933;

-Bilete de papagal                   1946;

-Pagini din trecut                     1955;

-Lume veche, lume nou          1958;

-Tablete de cronicar                1960;

-Cu bastonul prin Bucureti      1962;

-Rzlee                          1967;

III. Romane:

-Ochii maicii Domnului          1934;

-Cimitirul Buna-Vestire           1936;

-Lina 1967;

B. Marile teme ale liricii argheziene

1.Poezia filosofic:

-ars poetica:    – Rug de sear    1910;

-Testament       1927;

-Portret             1927;

-lirica existen: -în cutarea lui Dumnezeu: -Psalmi      1910;

-confruntarea cu moartea: -Duhovniceasc     1927;

`                                                                               -De-a v-ai ascuns            1927;

-De ce-a fi trist    1961;

-lirica sociogonic: -Cântare omului     1956;

2.Poezia social:

-Cuvinte potrivite        1927;

-Cântare omului          1956;

-Flori de mucigai         1931;

-1907-Peizaje              1955;

3.Poezia de dragoste:

-Cuvinte potrivite        1927;

-Versuri de sear           1935;

4.Poezia jocului a boabei si a frmei:

-Cuvinte potrivite (Cntec de adormit Miura)

-Buruieni

-Marioare

-Prisaca

-Cartea cu jucrii (proze)

1.Poezia filozofic arghezian se adap din singuratatea, ca fiina gnditoare a omului pe pmnt. Sursa ei se afl n permanenta cutare a unui “Dumnezeu” care refuz a se arta i care determin o stare sufleteasc de permanent pendulare între credin i tgad. Poetul accept i refuz succesiv existena dumnezeirii, trecând prin cele mai felurite i contradictorii stri de spirit .Eecul lui Arghezi de a ajunge la revelaia divin l-a condus pe acesta la o viziune panteistic asupra vieii atta vreme ct cerul ramâne mut.(Psalmii)

O tem bine reprezentat n poezia filozofic este aceea a confruntrii omului cu moartea în care distingem trei  atitudini:

a) spaima de nefiin, de neant (Duhovniceasc)

b) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ai ascuns)

c) spaima de moarte care este atenuat de gndul c, att ct triete,omul se ilustreaz prin realizrile i mplinirile sale (De ce-a fi trist ?)

2.Poezia social în concepia lui Tudor Arghezi este una de angajare social,de participare activ la transformarea naturii i a omului nsui, a societii aa cum vedem în Rug de sear, Testament, Belug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cântare omului, 1907-Peizaje.

3.Poezia erotic arghezien se resimte de influena eminescian. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Desprire, Creion (obrajii ti mi-s dragi), Creion (Trecînd pe puntea-ngust)] i volumul Versuri de sear.

Dou atitudini se pot defini in trirea sentimentului de dragoste:

a) Una de reticen, de amânare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii tai mi-s dragi)

b) mplinirea erotic care este urmarit i exprimat în ambianta universului casnic din care natura vegetal i animal, în toat bogia, varietatea i splendoarea ei, nu poate lipsi.

Femeia devine stapâna acestui univers, ea fertilizeaz acest univers în care brbatul devine sub influena pozitiv a femeii un luptator i un demiurg (Mireasa, Csnicie, Mirele ).

4.Tudor Arghezi continu tradiia lui Emil Grleanu i a lui George Topîrceanu în descrierea universului mrunt, al vieuitoarelor fr cuvânt. Nicieri ca pn la el lumea vieuitoarelor  fr cuvânt, de la gzele minuscule, la felurimea psrilor  (cocoi, rndunele, vrbii, lstuni, etc) i patrupedelor casnice (vaci,mgari, iezi, purcei, cei, pisici, etc) n-a cpatat un contur mai unitar i mai complex zeitatea uman, n cele mai felurite ipostaze, de la copil pna la matur. Poetul se coboar pna la dimensiunea ludic a vieii.Din toat aceast poezie (Cântec de adormit  Miura, Versuri de sear, Buruieni, Marioare, Cartea cu jucrii, Copilreti, Prisaca ), reiese gingie, inocen, prospeime si delicatee. Universul e mrunt, atitudinea e de joc, dar mesteugul poetului e nentrecut i metafora se insiuneaz firesc în text pentru a sublinia c esenele cele mari ale vietii exist i n lumea mrunt de cele mai multe ori adevrate i mai convingtoare ,n orice caz statornice, dect in lumea grav a oamenilor.